O Europă tânără, dar unde îi sunt tinerii ?

3 Vă invit la o discuţie despre Europa cu unul din ei, Stefan Alexandru Georgescu.

1) Europa se opreşte la graniţe cu Tracia (cum sugera Voltaire) sau România se opreşte la propriile limite.

Dacă s-ar face o analiză empirică şi retroactivă a evoluţie şi cursului istoric al statului român în spaţiul continental european, delimitat între Europa Occidentală şi Europa de Est, v-as putea oferi un răspuns. La începutul secolului al XIX-lea, societatea română a avut revelaţia decalajului faţă de occident.

Astfel, elitele au fost nevoite să formuleze un proiect de a reduce decalajul în ceea ce priveşte procesul de modernizare şi s-a încercat o grăbire a acesteia.

Dezvoltarea occidentală s-a făcut în baza unui dinamism vertical care s-a repercutat în sfera politică. În zona carpato-danubiano-pontică nu a existat aşa ceva. Nu există o clasă mijlocie care să acţioneze ca un motor al mişcării capitaliste. Se urmărea să se imite dezvoltarea capitalismului occidental, însă în lipsa elementelor necesare. Burghezia antreprenorială nu exista, iar veriga lipsă era clasa de mijloc. Economia capitalistă, statul birocratic modern, cultura şi sistemul educaţional de tip occidental sunt elemente care lipseau estului pentru modernizare. Singurul care putea începe un proces de dezvoltare era statul, iar asta în lipsa burgheziei inexistente.

Adevărata clasă dominantă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX este cea a birocraţiei. Birocratizarea este un element central al procesului de dezvoltare. Aici ea este recrutată din interiorul societăţii şi se constituie într-o oglindă a pluralismului existent. Momentul acela poate fi identificat cu formarea unui spirit european la nivel politic, birocratic şi cultural în spaţiul românesc; sentiment care a predominat de-a lungul secolului al XX-lea şi a renăscut în 2007.

Per ansamblu, România nu are limite, România e Europa.

2) Ce mai reprezintă Europa pentru români şi ce aţi putea reprezenta dumneavoastră în relaţia dintre cele două entităţi? Echilibru, noutate, juneţe?

Europa, pentru unii cetăţeni, este prezentată sub o imagine idilică, dacă o pot numii aşa, iar pentru o altă parte a cetăţenilor, ea poartă o mantie sacramentală şi totul se petrece într-un stat bine structurat, parte al Uniunii.

Vorbim aici de o Europă personalizată într-un pedagog care ne impune avize concrete, care la început par a fi excesive, dar care ne ajută în bunul mers al lucrurilor. România și poziția sa strategică pe harta UE va avea o influență puternică în spațiul Europei de Est, iar acest fapt va ajuta la notorietatea statului român și va arăta preponderența în acest teritoriu.

Integrarea în UE înseamnă adoptarea aquis-ului comunitar, dreptul la muncă în statele membre, rolul cetățeanului în politica europeană, libera circulație și da, acest lucru aduce un echilibru în relația României cu Europa!

3) Candidatura la europarlamentare, că exerciţiu democratic ar trebui să aibă filtre pretenţioase şi criterii sporite privind calitatea (uneori capacitatea) candidaţilor.

Bineînţeles şi lucrul acesta se vede foarte bine prin proiectul „10 pentru Europa”. Proiectul „10 pentru Europa” reprezintă modalitatea prin care tinerii specialişti şi cu spirit destoinic să poată fi nominalizaţi din partea PNL pentru alegerile din mai 2014 la europarlamentare. „10 pentru Europa” reprezintă o „nouă comunicare electorală” şi este caracterizată prin personalizare, interactivitate, diseminare şi crearea unui discurs rapid care să se preteze noilor ascultători. Putem discuta aici cu uşurinţă de un proces nou de creare a discursului prin intermediul comunităţii virtuale ce reuşeşte să creeze un nou standard de transparenţă în selecţia candidaţilor.

Prin mijloacele de verificare şi apreciere a fiecărui candidat, se vor distinge – într-un mod transparent – tinerii competenți din România. În următoarele etape ale concursului, fiecare candidat o să fie nevoit să demonstreze iscusința în privința comunicării mesajului politic – atât la nivel local, cât și la nivel național – a cunoştinţelor despre Uniunea Europeană, a leadership-ului şi puterii de argumentare în cadrul evenimentelor de dezbatere a agendei europene.

4) Care este viziunea dumneavoastră despre Europa? Este Europa un construct prea mare pentru umerii liderilor săi? Lipseşte o reprezentare politică superioară la nivel de articulaţia a sistemului politic european?

Procesul politic al Uniunii este unul aflat în relaţie direct proporţională cu strategiile naţionale ale ţărilor membre. A face parte din comunitatea europeană presupune adaptarea instituţiilor la strategia politică a Uniunii, dar şi viceversa. Fiecare proces politic naţional luat în parte reprezintă în sine o modelare a procesului politic comunitar, acest lucru fiind posibil datorită trăsăturilor specifice pe care fiecare stat membru le posedă. În acest sens, uneori foarte pronunţate, unele dintre statele membre, reuşesc să modeleze nu numai politicile Uniunii Europene, dar şi modul în care politicile sunt aplicate prin intermediul instituţiilor.

Acestea nu sunt singurele elemente fundamentale după care arhitectura instituţională a politicilor europene se modelează, mai departe se ia în considerare şi factorul comun al statutului de membri ai mai multor organizaţii internaţionale şi europene, statut împărtăşit de către toate statele membre ale Uniunii. Faptul că cele mai multe state membre sunt parte a unei largi liste de organizaţii internaţionale extraeuropene, face ca procesul politic european de elaborare a politicilor comunitare să fie din nou modelat într-o oarecare măsură, totul depinzând de statutul internaţional al fiecărui stat în parte. Dacă s-ar considera că Europa este construct prea mare pentru liderii săi, atunci ar veni în contradicție cu tot conceptul Uniunii Europene.

Europa îşi alege reprezentanții, lideri influenți, din toate statele membre, care își arată angajamentul față de cetățeanul care și-a exprimat votul.

5) Politică înseamnă soluţii. Care ar fi agenda europeană personală pe care aţi dori să o impuneţi la Brussels? Vă rog să detaliaţi…

Aveţi dreptate! Aici vreau să vorbesc politicile pentru tineri. În Europa nu există o mișcare politică puternică de tineret, iar pentru aceasta vorbesc de crearea unei organizații care să aibă o relație de lucru strânsă și să fie influentă cu membrii Parlamentului European, dar ca această organizaţie să fie tangibilă şi, mai ales funcţională, este necesară creare de subsidiare, la nivel naţional, în toate statele membre.

Între influența mass-media de masă și politicieni, politica de tineret din Uniunea Europeană nu reprezintă o prioritate şi, din păcate, atitudinea tinerilor faţă de politică, în sine, este una ce lasă de dorit.

Agenda mea personală europeană se bizuie direct pe politicile pentru tineri, fie ele culturale, sportive, tot sprijinul meu este acordat tinerilor.

6) Este Europa o frică a intelectualilor de stângism şi dictatura plăsmuită sub o formă de sistem politic global sau este un sistem sui generis?

În legătură cu problematica stângismului şi dictaturii plăsmuite prin naşterea unui proces cât mai solid şi unitar de elaborare a politicilor comunitare, pot spune următorul lucru: Uniunea Europeană nu coordonează politicile interne ale fiecărui stat membru, dar este cu toate acestea un gardian al practicilor politice, prin intermediul cerinţelor europene, care se impun întotdeauna, în funcţie de capacităţile politice ale fiecărui stat.

De aceea, poate să apară ca fiind un fapt neverosimil ca în mod simultan, aproximativ 80% din legislaţia economică şi socială a unui stat membru să fie formulată şi elaborată de către Uniunea Europeană, în condiţiile în care 80% din contextul politic al factorului politic naţional al fiecărui stat membru în parte este alcătuit din preocupări naţionale. Din aceste motive, ceea ce distinge cu adevărat Uniunea Europeană ca arenă politică este faptul că întreaga sa bază funcţională, însăşi vitalitatea Uniunii, se sprijină pe două niveluri de guvernare: naţional şi transnaţional.

7) Care este identitatea noastră în raport cu U.E. atât la nivel politico-economic cât şi la nivel cultural?

Politica extinderii graniţelor Uniunii Europene în zona fostului lagăr socialist al Cortinei de Fier a fost momentul care a schimbat pentru totdeauna destinul acestei construcţii politice unice şi l-a modelat într-un mod în care niciun lider politic occidental de atunci sau de acum nu şi l-ar fi putut închipuit.

Identitatea noastră cu Europa se poate defini ca o încercare de construcţie, de menţinere, de transformare şi iarăşi de menţinere laolaltă a unei comunităţi şi ale instituţiilor Uniunii Europene, în posibilitatea ca acestea să poată să funcţioneze la fel pentru toate ţările, sau cel puţin să reducă inegalităţile dintre ţăr, şi dintre şansele cetăţenilor lor.

Raporturile dintre Uniunea Europeană şi România au aspectele care ţin de palierele politice, economice şi culturale, cuprinzând într-un mod integral, foarte multe teorii şi aprecieri, de la funcţionalitatea instituţiilor politice comunitare, până la prezentarea încercărilor de a implementa politici favorabile noilor abordări privind piaţa unică europeană

8) Puteţi aduce “Europa” mai aproape de cetăţeni? Cum aţi descrie un astfel de proiect atât românesc cât şi european?

Schimbarea atitudinii!

Aici putem vorbi de o acţiune afirmativă; când ne raportăm la societate şi la tineri, să îi ajutăm în măsura în care, ei, îşi doresc ajutorul pe care îl oferim.

Pentru a aduce Europa acasă, trebuie să fim conştienţi de importanţa participării politici și a democrației în sensul larg. Tinerii par să arate reticență considerabilă ca să se angajeze în politica democratică convențională.

Ca să se depăşească acest stadiu, trebuiesc găsite noi forme de implicare socială și politică în rândul tuturor cetăţenilor, iar dacă aceasta reuşeşte să fie implementată, evoluția participării politice poate indica o transformare fundamentală a democrației contemporane de-a lungul anilor ce vor veni.

9) V-aş ruga să nu râdeţi şi să-mi răspundeţi cât se poate de serios la următoarea întrebare: Dacă Dumnezeu v-ar aborda pe Facebook în ziua alegerilor europene ce nume credeţi că ar folosi?

Sunt un creştin, sunt omul care vorbeşte cu Dumnezeu.

Dacă Dumnezeu mă contactează, nu ar face-o printr-o persoană, ci prin tot ceea ce ne înconjoară!

Pentru mai multe detalii: http://10pentrueuropa.ro/index/detaliiuser/userId/86

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Liviu Brătescu

Incultura ne distruge, mă baiatule...

POLITICA ÎN PIONEZE - Horia Pană

"Îmi place zgomotul produs de democraţie." (James Buchanan, al 15-lea preşedinte american)

Bellum omnium

blog George Damian

brînzoaice cu gem

Incultura ne distruge, mă baiatule...

Civitas Politics

Analizăm politica

%d blogeri au apreciat asta: