Asemănări şi deosebiri ale comunismului în România şi Basarabia

Comunismul, chiar dacă pentru unii pare a fi în culori roze, a produs milioane de victime, iar o societate nu poate fi construită pe victime. România a înţeles acest lucru, iar astăzi Republica Moldova optează pentru o societate democratică şi deschisă care nu presupune victime…

Comunismul, frică, durere şi înspăimântare

Lumea a fost înfricoşată în comunism – foametea din 46-47, deportările care au ras elitele centrale şi elitele ţărăneşti. Istoricul a explicat că frica i-a făcut pe oameni să tacă şi să se conformeze, puţini având curajul de a se expune public. El a evocat un episod din viaţa bunelului soţiei sale care odată l-a înlocuit pe tatăl său, care lucra paznic la primărie, într-o sâmbătă când se organizau dansuri la Casa de Cultură. Pe parcursul evenimentului, cineva i-a scos ochii lui Stalin de pe portretul de la Casa de Cultură şi acesta a primit trei ani de închisoare. „El a stat trei ani la închisoare la Soroca pentru că cineva i-a scos ochii lui Stalin din portret. Ironic, dar tragic”.

Restul articolului…talk-to-the-hand http://adevarul.ro/moldova/social/asemanari-deosebiri-comunismului-romania-basarabia-1_54a129d7448e03c0fd21b065/index.html

1 milion de “copii Erasmus” o să pună la cale o nemaipomenită societate civilă europeană într-o zi

Societatea civilă este o anexă a societăţii? Societatea civilă este o debara o politicului? De multe ori aceste întrebări au răspunsuri prefabricate, dar în mod real ele indică probleme de sănătate morală în societate. Dincolo de aspectul tehnic al acestei societăţi civile(ONG-uri, asociaţii etc.) ar trebui să luăm în calcul acea sumă de idei şi proiecte care strânge oamenii la comun pentru comunitate. Este comună societăţii noastre această comunitate civilă care trăieste chiar lângă noi? –

Restul interviului…. http://www.crainicul.ro/index.php/lucian-branea-1-milion-de-copii-erasmus-o-sa-puna-la-cale-o-nemaipomenita-societate-civila-europeana-intr-o-zi-19931

Exerciţiu de admiraţie pentru Preşedinte

romania-ceausescu

Oamenii, de obicei, sunt făcuţi din plastilină. Se modelează usor în funcţie de vreme, dacă va ploua, dacă va bate vântul, în funcţie de stări, azi mai bine, mâine mai rău, dar nu se rupe. Elasticitatea este o formă de personalitate străpunsă de cinism care funcţionează prea bine după părerea multora.

Să cauţi un om granitic este ca şi cum ai merge în desert ca să bei apă.

De multe ori, nu putem să găsim repede o persoană cu calităţi şi virtuţi. Vă propun un exerciţiu… Nominalizaţi o singură persoană (demnă, cinstită, competentă, pragmatică, inteligentă, cultă, etc.) din familia dumneavoastră sau din cercul vostru de prieteni, căruia i-aţi acorda încrederea să ajungă Preşedintele României şi care ar merita acest lucru.
Am primit şi eu la rândul meu o astfel de întrebare şi răspunsul pe care l-am oferit m-a întristat. Am spun sec, “nimeni”. Rânjind, camaradul meu m-a întrebat usor mirat, dar mândru de exerciţiul său retoric, “nici tatal tău?”. I-am raspuns ca nu l-aş deranja pe tata cu astfel de chestiuni, gândindu-mă ca nu as avea pe nimeni căruia să îi atribui o astfel de sarcină. Camaradul a extins intrebarea, curios de vidul lăsat în urma răspunsului meu. “Dar din societate…orice…chiar pe nimeni nu ai vrea?”.
Raspunsul nu a fost prea diferit de primul, dar un orizont de tristete m-a cuprins, gândindu-mă ca nu mai admir pe nimeni în prezent. In continuare sunt invitat să păsesc prin desert.

Vrea cineva pe uscat?

Din când în când acasă…

Periplu spre meleaguri natale…http://www.ziaruldevrancea.ro/tineret-in-re-actiune/1588808261-tu-de-ce-ti-ai-face-blog.html

Avem nevoie de un genocid politic?

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA 

Aparent toată lumea ştie soluţia la această problemă. De la cei care îl invocă pe Ţepeş arătând cu degetul pe “teapă”, la cei care spun că doar o bombă peste Parlament mai poate salva România, având în vedere nesimţirea cosmică cu care se fură, toţi se înrolează într-o gândire de genocid politic.

Dacă încerci să oferi câteva posibile alternative de 10-20 de ani sau mai mult chiar, poate 50, se uită la tine şi îţi reproşează că e prea târziu şi ei nu vor mai fi atunci. Până la urmă tot ce contează este prezentul şi incapacitatea tuturor celorlalţi, fie că sunt politicieni, birocraţi, preoţi, intelectuali de a prelua “ţară din mâinile corupţilor”.

V-aţi întrebat vreodată de ce aceşti indivizi nu vor să preia şi ei ţară din mâinile penalilor şi aşteptă cuminţi un soare luminos şi pe strada lor? Să fie comoditatea sufletească, suficienţă umană răspunsul la goliciunea românului?

 

Dacă totuşi îndrăzneşti cu raţionalitate şi bun simţ să conturezi câteva alternative la ieşirea din marasmul politic actual, fie eşti fraier cu ceva bibliografie la bord, fie eşti sub acoperire şi încerci să influenţezi opinia publică. Soluţia dragilor este una singură, şi ei aşteaptă ca noi să ne dăm pe brazdă şi să strigăm genocid.

Până la urmă observ genocidul pensionarilor şi sincer nu mai am nevoie de unul.

 

Nu vom vota “România”

alegeri-prezidentiale

Multă lume mă întreabă cu cine să voteze la alegerile prezidenţiale. Din nou trebuie să-mi explic opţiunea în logica “minimizarea pierderilor”. “Nu există printre candidaţii actuali vreun individ care merită să ajungă preşedintele României”. Aşa începe orice explicaţie în spiritul caragialesc “eu cu cine votez?”.

Despre Victor Ponta tot am scris… Domnia sa doreşte să câştige preşedinţia la masa verde ba mai făcând un blat cu Tăriceanu, ba cu domnul Dan Anticiocoiul prin excelentă, sau prin veşnicul partid de şantaj denumit UDMR. De ce să votezi cu Victor Ponta când acesta nu se oboseşte să îti ceară votul?

Klaus Iohannis nu este un politician de anvergură, cu veleităţi de cârmuitor, cu o viziune despre România. Domnia sa este mai mult o icoană care în loc să “plângă”, iese pe uşa din spate a “bisericii”. Iohannis este un politician creat de Crin Antonescu şi promovat de acesta în vârful partidului. De ce Iohannis când a ajuns preşedinte PNL nu l-a lăsat pe Crin Antonescu să candideze la prezidenţiale? Domnia sa nu a lămurit acest aspect, însă zâmbetul triumfător care i s-a urcat în falcă şi nu l-a mai părăsit este un semn că nici domnia sa nu are darul de a nu se lua prea tare în serios. De ce aş vota un astfel de individ care nu ştie ce este recunoştinţa, stima sau minimul respect vizavi de piscurile biografiei sale?

Mai sunt şi alţi candidaţi, dar calitatea lor de prezidenţiabili şi candidaţi este ca un prezervativ câştigat după promiscuitate continuă.

Până la urmă, nu am răspuns la întrebarea noastră seculară “eu cu cine votez?”.

Am sentimentul că indiferent cu cine votăm, noi nu vom vota “România”.

 

 

Artă combinată cu multă ştiinţă

Cea mai simplă definiţie a muncii este cea de “instituire teleologică”. In acest context, munca devine o “servire” a celuilalt. Avem, practic, o variantă de reconciliere a părţii liberale şi a celei conservatoare în stare să ofere şi un grad de etică în raportul muncă/societate.

Restul articolului il regasiti aici; http://www.lapunkt.ro/2014/08/28/arta-combinata-cu-multa-stiinta/

Liviu Brătescu

Incultura ne distruge, mă baiatule...

POLITICA ÎN PIONEZE - Horia Pană

"Îmi place zgomotul produs de democraţie." (James Buchanan, al 15-lea preşedinte american)

Bellum omnium

blog George Damian

brînzoaice cu gem

Incultura ne distruge, mă baiatule...

Civitas Politics

Analizăm politica